Sputnik – 60 de ani de la startul cursei spatiale

//Sputnik – 60 de ani de la startul cursei spatiale

Sputnik – 60 de ani de la startul cursei spatiale

Când Uniunea Sovietică a lansat primul satelit artificial, acum șaizeci de ani, evenimentul a marcat atât începutul explorării spațiului cosmic cât și startul cursei spațiale între Moscova și Washington.

Sputnik

Sputnik

Sputnik, mica sferă argintie cu patru antene precum picioarele de păianjen, a demonstrat curajul… tehnologic al URSS.

Însă, cu realism, trebuie să le recunoaștem meritele oamenilor de știință germani – care au lucrat la proiectele de rachete ale lui Adolf Hitler și au fost aduși forțat în URSS după război – pentru că aceștia au obținut avansul tehnologic al sovieticilor în atingerea obiectivelor în explorarea spațiului cosmic.

Fondatorul programului spațiall sovietic, Sergei Korolev, a lucrat cu oamenii de știință germani și având la bază racheta germană V-2 au dezvoltat o nouă rachetă militară – a declarat Nikolai Shiganov, unul dintre oamenii de știință aflați în spatele rachetei sovietice R-7, racheta care a plasat satelitul Sputnik în orbită.

Mai exact, Shiganov, acum în vârstă de 97 de ani a declarat într-un interviu pentru AFP:

“The Korolyov bureau had to create an intercontinental rocket capable of carrying a hydrogen bomb to any point on the planet.”

În timp ce lucra pentru militari, Korolev – care a petrecut șase ani în Gulag – a visat la cucerirea spațiului cosmic. Dar, timpul se scurgea mai repede: unul dintre cei mai importanți ingineri germani, Wernher von Braun, lucra deja pentru americani.

După trei ani de lucru și ștrei rachete cu funcționare defectuoasă, cea de-a patra rachetă R-7 cu o încărcătură simulată, a lovit ținta situată în peninsula Kamchatka, în August 1957. Testul a fost considerat succes, deși racheta s-a dezintegrat în zbor.

Crearea unei cap nou al rachetei ar fi durat șase luni, mult prea mult pentru ce doreau sovieticii cu intenția de a o lua înaintea americanilor care planificau lansarea unu satelit în anul 1958. Korolev a sugerat construirea unui satelit simplu compus din două emisfere conținând senzori, un radio și o baterie.

În numai două luni, a fost gata primul satelit sovietic. Acesta avea un diametru de 58 de centimetri (22 inch) și cântărea 83,6 kilograme (184 pounds), mai povestește Shiganov, al cărui laborator crease aliajul din aluminiu și o nouă tehnică de sudură, utilizate la construirea satelitului Sputnik și a rachetei R-7.

Deși satelitul a captat imaginația, cu radio amatori căutându-l pentru a-i asculta transmisia simplă, Sputnik a fost o reușită secundară pentru inventatori, a spus Shiganov:

“The most important thing was that it proved the effectiveness of the R-7 rocket.”

Datorită securității proiectului, Shiganov nu a aflat despre lansare decât atunci când a auzit la radio că primul satelit artificial al Pământului a fost plasat în orbită ăe 4 Octombrie 1957 în urma lansării de pe un poligon din Kazakhstan, viitorul cosmodrom Baikonur.

Sputnik a rămas în orbită pentru 92 de zile, efectuând 1440 rotații în jurul Pământului, înainte de a pierde din viteză și a arde în atmosferă.

Cîteva replici sunt în prezent expuse în diverse muzee.

Americanii au lansat la rândul lor și au plasat primul satelit propriu, Explorer 1, în orbită, la finalul lunii Ianuarie în anul 1958.

Până atunci însă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste  avea să mai obțină un succes major în cursa spațială. În luna Noiembrie a anului 1957, Moscova a plasat cu succes în orbită Sputnik 2.

La bordul lui Sputnik 2 s-a aflat Laika, o cățelușă care a devenit astfel primul animal lansat cu succes în spațiul cosmic.

About the Author:

Leave A Comment

%d bloggers like this: